Am urmărit de curând acest film The Theory of Everything și pot spune că mi-a plăcut. Filmul prezintă viaţa fizicianului Stephen Hawking începând cu perioada de studenţie atunci când întâlnește o studentă de la Facultatea de Limbi Romanice iar aceasta avea să ȋi devină ulterior soţie. Filmul are la bază chiar romanul biografic al acestei prime soții a fizicianului fapt pentru care pătrundem în familia acestuia, trăim efectiv viața acestuia și suferim în același timp cu personajul întrucât este imposibil să rămâi indiferent, să nu implici emoțional în timp ce urmărești filmul.
Boala neuro-degenerativă își face apariția chiar la începutul relației celor doi, dar nu constituie un impediment ci un liant pentru relația tinerilor îndrăgostiți care vor avea și copii. Viitorul mare om de știință începea să sufere consecințele afecțiunii care în cele din urmă l-a paralizat, forțându-l să trăiască într-un scaun cu rotile. Pentru a se putea exprima un computer sofisticat a fost soluția , dar e foarte dramatic să te exprimi robotic , fără să ai șansa de a-ți emana emoțiile prin inflexiunile vocii. Filmul nu pune mare accent pe latura științifică a activității fizicianului deși este prezentă și aceasta. Eu l-am perceput mai mult ca pe un film mobilizator, un film pe care oamenii cu sau fără probleme de sănătate să-l ia ca exemplu și în funcție de propria situație să adopte soluția corectă – să lupțe împotriva greutăților sau să aprecieze și să sprijine oamenii prea încercați.
Dacă vă mai spun că pentru interpretarea deosebită actorul Eddie Redmayne a primit premiul Oscar , pe mine m-a convins că e chiar personajul interpretat și sigur e încă un motiv să vedeți filmul.
Postarea participă la concursul „Fii blogger cinefil si castiga” !